Am ales să abordăm un subiect sensibil în industria pizza: folosirea pe scară largă a unor înlocuitori de mozzarella. Aceștia sunt obținuți nu din lapte, ci din grăsimi vegetale și aditivi. În timp, consumați în cantități mari, pot crea grave probleme de sănătate. Se numesc „topping pentru pizza” și copiază culoarea și textura mozzarellei, aproape până la identificare cu aceasta. Diferența este poate faptul că prin gătire, se topesc și se amestecă printre celelalte ingrediente de pe blatul de pizza mai mult și mai ușor decât mozzarela originală. În plus, sunt la un preț mult, mult mai mic. Consumați în mod constant, pot duce la anorexie, diabet, hipertensiune, obezitate, boli de inimă sau accidente vasculare cerebrale.
Ce este mozzarella?
Mozzarella este un tip de brânză nefermentată, cu un gust uşor dulce, fin, ce poartă amprenta laptelui. A apărut în Napoli, în secolul al XVI-lea.
Deși rețeta originală prevede ca mozzarella să fie preparată doar din lapte de bivoliță, în prezent, aceasta se obține și din lapte de vacă sau chiar din lapte de capră. Poate că această nerespectare a rețetei originale nu ar fi fost o problemă în sine, dacă, în ultimii ani, ingredientul principal, laptele, nu ar fi fost înlocuit INTEGRAL cu grăsimi vegetale și aditivi.
Ce sunt înlocuitorii de mozzarella: „mozzarella fantomă” sau „mozzarella de cauciuc”?
În 2019, Asociaţia Pro Consumatori (APC) din România a realizat un studiu privind calitatea mozzarellei. Acesta a făcut parte din Campania Naţională de Informare şi Educare: „Să învăţăm să înţelegem eticheta!”. Scopul acestui studiu a fost atragerea atenției consumatorilor în ceea ce priveşte denaturarea acestui tip de brânză cu impact asupra sănătăţii.
Asociaţia Pro Consumatori a achiziţionat din hipermarketuri și supermarketuri, 33 de feluri de mozzarella.
Mozzarella cu „substanțe străine”
Analizele realizate de experţii APC au condus la descoperirea următoarelor substanţe în unele sortimente de mozzarella:
- folosirea amidonului în reţeta unor sortimente de brânză mozzarella de către unii producători. Acesta induce în eroare consumatorul, deoarece mozzarella se obţine numai din lapte, fără adaosuri de altă natură;
- folosirea clorurii de calciu (E509) în unele sortimente de mozzarella, ca potenţiator de arome, agent de întărire și acidifiant. Clorura de calciu se obține din calcar, prin reacție cu acidul clorhidric sau ca produs secundar la obținerea sodei. Cea mai largă utilizare a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele. Într-o ediție a emisiunii Asta-i România!, difuzată la Kanal D, Dr. Veronica Daghe declara: „În momentul în care vezi clorură de calciu, trebuie indispensabil evitat acel produs. Clorura de calciu se folosește în dezghețarea trotuarelor și a străzilor pe timp de iarnă. «Produsul lactat» consumat în mod constant poate determina efecte foarte neplăcute din punct de vedere medical de la anorexie până la vomă, diaree. Deci, un semnal de alarmă serios trebuie tras.”
- folosirea altor substanţe şi aditivi alimentari (E-uri): arome alimentare, guma locust, caragenan, acid citric, polifosfaţi de sodiu, citraţi de sodiu, fosfaţi de sodiu şi sorbat de sodiu. (Sursa: csid.ro) Principalul efect negativ al fosfaților este dezechilibrarea balanței calciu-fosfor, care în timp, duce la probleme foarte grave: osteoporoză, depuneri anormale de calciu – osteofite. Un consum foarte mare de fosfor impiedică fixarea calciului în oase, iar acestea devin cu timpul foarte fragile. Problemele pot apărea chiar la vârste fragede, de aceea, trebuie urmărită cu atenție alimentația copiilor, mai ales că fosforul se poate ingera și din multe surse naturale. De asemenea, persoanele care consumă alimente care au în compoziție fosfor pot avea probleme stomatologice grave, pentru că acești aditivi afectează chiar și dantura. (Sursa: bzi.ro)
„Brânză” la sac
De asemenea, un control făcut de Protecţia Consumatorului in 2019 arată că multe preparate pe bază de lapte din peste 250 de patiserii, pizzerii şi restaurante din şase judeţe sunt de fapt falsuri. „Înlocuitorii de brânzeturi se vând în pachete de la 1 kilogram până la un sac. Sunt cumpărate de hoteluri, pizzerii, cofetării, restaurante şi patiserii. Ceea ce este înăuntru imită brânza sau caşcavalul. De fapt, sunt produse alimentare „pe bază de lapte” cu grăsimi vegetale, adică ulei de palmier sau de cocos.” (Sursa: Știrile ProTV)
În urma controlului, reprezentanții OPC au descoperit că patronii vindeau mâncăruri ce ar fi conţinut „brânză” sau „unt”, făcute în realitate cu grăsimi hidrogenate. Aceste grăsimi sunt obţinute din ulei de palmier sau cocos şi pot duce în timp, spun nutriţioniştii, la boli foarte grave: „acea grăsime hidrogenată, adică uleiul de palmier, este foarte periculoasă pentru organism. Prin procesare, hidrogenare, poate să mărească lipidele și să dea peste cap metabolismul lipidic al organismului și de asemenea, să mărească plăcile de colesterol. În timp, pot apărea boli cronice precum diabet, hipertensiune, obezitate, boli de inimă și așa mai departe. Plăcile de aterom se pot depune la nivelul arterelor inimii sau la nivelul creierului (pot apărea inclusiv accidente cerebrale vasculare.)” – declara Dr. Oana Dumitrache – medic specialist în diabet, nutritie și boli metabolice în aceeași emisiune Asta-i România!.
Concluzie
Motivul principal pentru care am scris acest articol este faptul că dorim să tragem un semnal de alarmă în rândul consumatorilor care ar trebui să fie mult mai atenți atunci când comandă un preparat care conține mozzarella sau atunci când achiziționează anumite alimente din supermarket-uri.
Alte detalii referitoare la „specialitățile” care înlocuiesc brânza, puteți găsi aici.